Incotro ne indreptam?

<< BACK – HOME PAGE

Incotro ne indreptam?

„Toate animalele, exceptand omul, stiu principalul scop al vietii: sa te bucuri” Albert Camus

1.

Este, cred, binecunoscuta afirmatia: „Fericiti cei saraci cu Duhul„. Prin ‘duh’, aici, nu cred ca trebuie sa se inteleaga… ‘inteligenta’. Duhul trebuie sa fie ceva precum o… misiune. Pentru ca Omul si doar el (dar nu toti oamenii, ci numai o mica parte dintre ei) poarta pe umeri o povara, onoranta desigur dar in acelasi timp, foarte grea: aceea de a duce la indeplinire partea ce i se cuvine din ‘Duh‘, din misiunea incredintata destinul lui. Respectiv, din Planul Legilor Universului de a deveni…  Iar ceea ce putem vedea, dupa doar cateva mii de ani de rod al spiritului omului, este faptul ca lucrurile au evoluat uimitor, de la simplele unelte

la misiunile spatiale

2.

Ne intrebam adeseori daca scopul nostru nu este acela de a conserva viitorul speciei, punand-o la adapost de instabilitatea si insecuritatea poligonului de tir cu asteroizi in care se afla Pamantul, mutand-o din cand in cand pe o noua planeta ceva mai sigura si mai tanara.

In jurul acestei idei trebuie sa fi si inceput era zborului spatial, cercetatorii fiind ferm convinsi ca intr-acolo ne poarta destinul nostru misterios.
Dar dupa primele zboruri, acestia au adunat destule informatii despre deplasarea in spatiu si atunci au dat repede inapoi.

Mai intai au inteles ca distantele intre Stele sunt atat de uriase, incat chiar daca am putea merge vreodata cu viteza luminii (lucru demonstrat a fi imposibil, intrucat masa noastra ar tinde spre infinit, devenind poate chiar… puncte de Singularitate si explodand intr-un nou Big Bang), ne-ar fi necesar intre cateva mii si cateva milioane de ani ca sa ajungem la posibile planete locuibile!

Cea mai apropiata stea de Pamant, Proxima Centauri, se afla la o distanta de 4.2 ani lumina. Luminii, care circula cu aproximativ 300 000 km/secunda, i-ar lua 4,2 ani sa parcurga distanta.
Dar noi nu pe stele trebuie sa aterizam, ci pe planete care pot asigura un suport vietii similar cu cel de pe Terra. Iar pana azi nici macar nu s-a descoperit o astfel de planeta.
Si chiar daca ar fi gasita, calculand distantele uriase pana la stelele vecine, acestea sunt ca si inabordabile:

Sirius cea mai luminoasa stea de pe cer: 8,6 ani, Steaua Polara (Polaris): 432 ani, Centrul Caii Lactee: 30 000 ani, Galaxia Andromeda: 2 milioane de ani, Roiul de galaxii din Virgo: 60 milioane de ani de ani lumina!

*

Mai apoi, oamenii de stiinta s-au intrebat cati si cine dintre miliardele de oameni sa plece? Si cu ce nave, observand ca pentru un echipaj de 7-8 astronauti care se deplaseaza cu Naveta Spatiala pana la doar 600 km altitudine se pregatesc ani intregi, mii de specialisti, cheltuind resurse in valoare de miliarde de dolari?
Nici chiar daca toata populatia globului s-ar ocupa strict doar de aceasta problema, lasand la o parte razboaiele si toate actiunile sale distructive si secatuitoare inutile de energie, tot pe un drum infundat ne-am gasi.

Savantii au inteles astfel ca ideea cuceririi spatiului, s-ar putea sa nu fie tocmai destinul omului. Si atunci care? De ce mai existam, in acest carusel universal rational, in care totul exista cu un scop perfect rational ?

Ceva trebuie sa facem pentru salvarea noastra, nu putem sta cu mainile in san si din cand in cand sa aruncam rachete cu prastia in asteroizii care or sa ne caute in viitor. Si asta doar pana cand Soarele nu va exploda… Ce?

3.

O sansa ar fi sa sa asteptam sa ne caute si sa ne salveze alte civilizatii, daca or exista. Asta daca si ei s-au confruntat cu aceeasi problema si au reusit sa o rezolve, daca pot ajunge la noi in timp util, daca ne pot ajuta sau macar daca putea ne-ar spune ce trebuie sa facem pentru a ne ajuta singuri… Posibil, insa in ecuatia acestei ‘sanse’ exista mult prea multi ‘daca’, si necesita o cantitate nedeterminata de timp irosit in asteptari…

Si atunci?
Daca ai sa te uiti la marele tablou al evolutiei vietii pe pamant, ai sa vezi ca aceasta evolutie si-a parcurs firesc drumul ce i-a dat forma de astazi, curgand in timp, de la sine si fara sa fi intervenit vointa altcuiva, in mod deliberat, in aceasta ecuatie. Lucrurile doar au interactionat intre ele, intre ele si mediu, comportandu-se intotdeauna in limitele rationalitatii si firescului ce asculta de niste Legi de Ordonare ale Universului.

Daca ai sa te uiti la acelasi mare tablou al directiei prin care omenirea trece in aceste vremuri, ai sa constati ca interesul omenirii  se indreapta spre cateva directii distincte.

In primul rand atentia omului se indreapta spre comunicare. De la inventarea vorbitului si pana la comunicatiile prin telefonia mobila de astatzi. Nu exista un alt ‘accesoriu tehnologic’ adoptat de interesul public din proprie initiativa, intr-un asa de scurt timp si de atat de multi oameni.

In al doilea rand, interesul public este orientat spre informatiile, platformele de socializare si comunicatiile oferite de reteaua internetului.

De altfel, cele doua piete, ale telefoniei mobile si ale aplicatiilor internetului, inexistente pana acum cativa ani, au atins astazi o cota majora de piata, si care ce se gaseste in continua crestere.

Astfel, constatam ca interesul oamenilor se indreapta, intr-un ritm accelerat, spre comunicare si spre platforme precum Google, You Tube, Yahoo, Wikipedia, My Space, Messenger spre bloguri, emailuri, forumuri, etc. Spre virtual!

Iar toate aceste programe asigura  in primul rand accesul in timp real, nestingherit si gratuit la informatiile rezultate din experientele indivizilor de pana atunci. Apoi, aceste platforme realizeaza adevarate punti de comunicarea intre indivizii umani. Intre mintile lor, mai exact. De genul sinapselor creierului, indivizii fiind, poti aprecia si asa, omologii neuronilor…

Toate acestea conduc la formarea unei entitati (generale si cumulative) a spiritului uman, facand-o in acelasi timp, constienta de sine.

O constiinta de sine a omenirii, de genul constiintei de sine a individului. Sau poate de genul organizarii musuroiului de furnici.

Iar aceasta este fara indoiala, o treapta evolutiva celor ce se intreaba: cine suntem, de unde venim si incotro mergem?

Mai departe, constatam ca multi oameni se simt atrasi si pasesc timid in lumi virtuale gen Second Life, traindu-si acolo o parte a existentei lor.

Cine si-ar fi imaginat ca  Suedia si va deschide oficial o ambasada in Second Life? Sediul ei este acesta:

Daca noi oamenii vom accepta ca nu suntem animale rationale, ci minti rationale si constiente de sine, ‘copiii’ Legilor Ordonatoare din Univers, facuti dupa chipul si asemanarea rationalitatii acestora, poate ca vom reusi sa ne intelegem corect si destinatia finala.

Practic, daca nimic din ceea ce ne defineste ca fiind oameni nu se transmite genetic, inseamna ca omul – mintea sa rationala si constienta – nu este un rezultat al instructiunilor genetice de reproducere, ci exclusiv al instructiunilor invatate printr-un sistem educational.
Inseamna ca omul, cel ce dintotdeauna s-a intrebat cine este, de unde vine si incotro merge, nu este un produs al evolutiei speciilor, ci al instructiei educationale. Al instructiilor informatiilor inteligente, inrudite prin rationalitate cu Legile Ordonatoare din Univers.

Iar aceasta inseamna ca omul nu depinde in exclusivitate de trupul sau, ci doar de un trup suport. Iar acesta poate fi chiar o lume virtuala, gazduita de un supercomputer. Viitorul speciei umane se va desfasura in una din cele doua directii spre care se indreapta interesul spiritului sau: in spatiul ucigas sau in spatiul informational.

4.

Acceptand omul ca fiind o minte rationala si constienta de sine, Evolutia Speciilor a lui Darwin s-ar dovedi ca ar avea aplicabilitate strict la trupul omului plus instinctele acestuia.

Si, daca mai are cineva reticente in a crede ca este imposibil ca dintr-o singura celula ce a inceput sa se divida poate sa rezulte viata – incluzand aici si trupul omului insotit de instincte – ar trebui sa se uite la prima celula stem, aparuta dupa fecundarea petrecuta in uterul mamei, care, nu in milioane de ani de evolutie, ci in doar 9 luni, evolueaza in micuta fiinta…

… dar care va putea deveni umana, numai si de indata ce-si primeste ratia de instructie si educatie.

Practic, in loc de a-i cauta mintii omului originile in evolutia speciilor, ar trebui sa-l cautam in evolutia informatiei, din gene si nu numai…

Mintea omului astfel definita, ar deveni un soi de ‘implant spiritual’ (plantat in mintea micutului copil de catre constiintele de sine ale parintilor) ce ar putea avea menirea ca, dupa ce isi va intelege pe deplin natura existentiala, sa se foloseasca de creativitatea sa mostenita pentru a-si construi propriul corp sau mediu, in care, odata mutat sa nu mai depinda de fragilitatea si efemeritatea actualului trup gazda.

Corp care altfel, prabusindu-se la batranete, lasa mintea fara functii importante si amintiri memorate.
O minte care in mod normal, nu ar fi nevoita sa ‘se inchida’ niciodata.
Care nu se inchide nici macar in timpul somnului, continuand prin vise, o inchipuita si artificial creata ‘existenta’, in care se regaseste mereu aceeasi constiinta de sine.
O minte care nu imbatraneste niciodata, dar care, atunci cand se afla mai consolidata de experienta acumulata, este tradata de propriul sau corp suport care i se prabuseste sub picioare. Uite aici un om foarte batran, format dintr-un trup putrezit si dintr-o fiinta umana/constiinta de sine perfect tanara sau atemporala…

O minte si o constiinta de sine care ar fi putut sa nu dispara niciodata.

*

 

Cand omul pierde definitiv pe cineva drag, ar prefera sa-i vorbeasca la telefon – contactandu-i astfel mintea si constiinta – decat sa stranga in brate un trup inconstient, ori cu identitatea altuia in ea.
Daca am putea sa alegem astazi intre un dialog – fie el si prin telefon – si trupul lipsit de spirit al unor personalitati precum Platon, Iisus sau Einstein, am mai sta pe ganduri?
Atunci am sti, simtind intuitiv, sa recunoastem esenta omului. Am intelege ca trupul nostru de animal are rolul de suport distinct, provizoriu si extrem de fragil al mintii si constiintei omului.

Iti poti lesne imagina ca in viitorul tehnologic apropiat, iti vei putea pune o pereche de ochelari stereoscopici pe ochi, vei imbraca un costum plin de senzori dupa care vei putea stabili o legatura, pe calea undelor electromagnetice, cu un robot android de pe un alt continent. Vazand cu ochii acestuia, auzind cu microfoanele acestuia, simtind restul senzatiilor termice si tactile prin senzorii din costum, senzatia perceputa va fi ca te afli pe noul continent. Poti participa, pe rand, la un raliu auto de pe un continent, poti manipula o macara cu care sa descarci containere de pe vapoare, pe un alt continent, poti fi pilotul unui avion de vanatoare aflat intr-o misiune de lupta pe un al treilea continent, sau poti participa la un safari in care sa vanezi un animal al carui trofeu iti va fi trimis mai tarziu, prin posta, acasa.

Iar daca in timpul vanatorii vei decide sa impusti un alt om, vei fi acuzat de omucidere, desi tu nu ai parasit camera de acasa. Sau… ai parasit-o?

Aceasta este imaginea ta, despre tine si despre noile posibilitati ce se deschid inaintea evolutiei omului.
Si aceasta imagine ar fi una in care greoiul trup material ar fi preluat de roboti.  Din trup va iesi mintea insotita de constiinta si, pe cale undelor, va putea calatorii cu viteza luminii spre locuri indepartate unde, ‘intrata’ intr-un trup gazda hibrid sau android, va putea actiona ca si cum s-ar fi teleportat.

Astfel omul (fiinta umana) ar fi acea imagine ce nu poate fi reflectata de oglinda. Ar fi o simpla cuanta energetica, fara masa, rationala si constienta de sine…

5.

Scapand de trupul efemer si fragil ne-ar fi mai usor sa ne punem la adapost.
Dar unde?

Exista o posibilitate, insa una ce-ti va parea atat de incredibila, incat cu greu o poti asocia cu realitatea.
De asemenea, va trebui sa intelegi ca aceasta posibilitate nu se va putea intampla intr-un viitor apropiat, ci intr-unul care vizeaza indepartate generatii viitoare ale omenirii.
Oricum, mult dupa ce oamenii vor renunta sa-si monteze medical diverse proteze, mutandu-se cu ‘totul’ in trupuri noi, androide. Mutandu-si constiinta de sine

Despre ce este vorba…
Atata vreme cat constiinta de sine nu se mosteneste genetic, ci se dobandeste prin invatare si instruire, fiind inoculata si instalata de catre parinti in mintea noului nascut, da speranta ca pe viitor, acest procedeu va putea fi facut inclusiv in minti virtuale artificiale, ce ar putea avea durate de existenta aproape nelimitate in timp, si care ar putea face posibile calatorii in spatiul si in timpul artificial creat al unei lumi virtuale.

6.

Un super computer cuantic imbracat intr-un cocoon de titan si aruncat in cosmos, ar putea gazdui aceasta lume in care ar incapea fara problema toate constiintele de sine ale fiintelor umane cu intreaga lor experienta de viata.

 

 

In esenta ar fi vorba despre un nou suport al nostru, al mintilor constiente.

Acest super computer ar putea fi lansat in spatiu unde, datorita micii sale dimensiuni, ar putea fi ‘ratat’ de gloantele spatiului. In acest super computer s-ar putea gasi o lume, in acelasi timp si virtuala si reala, prin faptul ca s-ar regasi constiintele oamenilor din lumea reala, cu gandurile, experienta si spiritele lor, mutate in noua lume tot asa cum omenirea se ‘muta’ in noile minti ale copiilor, asigurandu-si continuitatea de mii de ani incoace.

Asa cum in vis poti trai o senzatie deloc diferita de realitate, fara aportul celor cinci simturi care sunt inchise pe durata somnului, tot asa, mutand – sau construind direct – constiintele cu tot cu bagajul lor in noua lume, acestea interactionand intre ele si cu mediul, intocmai cum au facut-o pana atunci in viata reala, viata va merge mai departe. O viata creata pe un nou suport. Si care ar dainui cata vreme va fi energie in univers.

Astfel in lumea virtuala intreg universul, cerul de deasupra pamantului, marile si intreg ‘decorul’ ar fi unele noi, virtuale. Micuta ‘sfera’ sau cub care protejeaza memoria lumii noi ar fi coborata si urcata pentru updatare pana in ultima clipa in care Terra ar exista; in memoria sferei ar fi Legile alaturi de constiintele omului, fara nimic rau, fara moarte, fara plangere; in ea nu ar mai fi nici o religie, intrucat omul ar trai in si impreuna cu Legile; lumea din sfera nu ar mai avea nevoie de Soare, deoarece sistemele de captare a energiei concepute de om se pot alimenta direct din energia spatiului, consumul fiind cel al unui computer, si nu ale unui intreg mapamond; in sfarsit, in sfera ar avea loc doar constiintele curate.

7.

Si acum un fapt ce-l gasesc surprinzator si cu adevarat interesant. Asta si apropo de inspiratie si de faptul ca nimic nu exista fara a avea un scop…
Citind anumite pasaje din Biblie (Apocalipsa/ Dezvaluirea), gandul va incepe sa-ti zugraveasca o lume virtuala situata intr-un supercomputer in care sa incapa nu Y miliarde de oameni ci oricate constiinte umane ar fi nevoie.

Pasajele in discutie pot fi gasite in finalul Bibliei, in apocalipsa lui Ioan.

Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi (real) şi pământul cel dintâi (real) au trecut; şi marea nu mai este”
Raul din mintile oamenilor va ramane pe Terra, mistuit fiind de focul ce, intr-o zi, o va mistui.
„Şi templu n-am văzut în ea, pentru că Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul (Legile), şi Mielul, (constiintele oamenilor) este templul ei (Adevarul, Dreptatea si Binele).

” Şi m-a dus pe mine, în duh (imaginatie, inspiratie) , într-un munte mare şi înalt şi mi-a arătat cetatea cea sfântă, (Sfera), pogorându-se din cer, de la Dumnezeu (Legi).”

„Iată, cortul (Sfera) lui Dumnezeu ( Legilor) este cu oamenii (constiintele oamenilor), si El (Legea) va sălăşlui cu ei şi ei vor fi poporul Lui”

„Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moarte nu va mai fi (constiinta traieste cat suportul ei, un om poate muri la cinci ani, la cincizeci de ani, la o suta zece ani, sau la cat va dura suportul – creierului – ei) ; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut” (viata pamanteasca).

„Şi iar mi-a zis: Făcutu-s-a! (Scopul existential al Legilor) Eu sunt Alfa şi Omega, începutul (Legile de la Big Bang) şi sfârşitul (succesul Sferei, constiinta Legilor puse la adapostul suportului etern)”

„Şi în cetate nu va intra nimic pângărit şi nimeni care e dedat cu spurcăciunea şi cu minciuna, ci numai cei scrişi în Cartea vieţii Mielului. Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!
„Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua.”

„Şi noapte nu va mai fi; şi nu au trebuinţă de lumina lămpii sau de lumina soarelui (energie), pentru că Domnul Dumnezeu (Legile) le va fi lor lumină (sunt facuti din energie pura) şi vor împărăţi (exista) în vecii vecilor (eternitatea Sferei)”

„Iată, vin curând şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia, după cum este fapta lui.
Fericiţi cei ce spală veşmintele lor (constiintele curate) ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii (eternitatea Sferei) şi prin porţi să intre în cetate (Sfera)!”

8.

Mai devreme am vorbit despre ‘eternitatea’ Sferei. Sigur, o astfel de constructie, ar avea un termen de exploatare extrem de lung, insa, oricat de lung ar fi nu-l poti numi etern. In plus ‘sfera’ poate fi lovita pana la urma de cine stie ce mic meteorit, ori chiar se poate defecta.

La urma urmei, Legile Atotputernice nu-si ‘doresc’ doar un suport mai bun, ci o constiinta de sine care sa dainuie cu adevart pentru eternitate.
Pentru ca constiinta ar fi chiar trupul lor imaterial.
Asa ca acest trup al Legilor ar trebui, fiind imaterial, sa fie unul energetic. O concentrare de energie pura, fara absolut nimic material. Si poate ca intr-o buna zi, fiintele umane vor putea iesi din Sfera, existand ca pure entitati energetice.

Iar daca cineva doreste sa vada cum pot arata aceste entitati, si totodata daca doreste sa stie daca este posibil sa mai existe si alte civilizatii care au reusit, atunci va trebui sa urmareasca cu atentie urmatorul material:

http://fymaaa.blogspot.com/2008/12/dova … exist.html

Cercurile energetice care le veti vedea, filmate in infrarosu, nu sunt OZN – uri, ci ori entitati individuale care plutesc in spatiul ostil vietii vegheand planetele cu viata, ori… civilizatii.
Suportul lor este unul exclusiv energetic si este, de data asta, etern, asa cum este si natura existentiala a constiintelor de sine…

9.

„Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă”

Dealtfel, asa ne-au si invatat toate religiile, sa avem credinta intr-o existenta de apoi, spirituala, unde sufletul omului (mintea constienta de sine) va duce o existenta eterna (energie pura) alaturi de creatorul ei (Legile Ordonatoare din Univers)…
Credinta singurelor fiinte care il au in minte pe Dumnezeu.
Sau, altfel spus, singurele fiiinte in mintea carora exista Dumnezeu.
In mintea carora locuieste Dumnezeu.

Acestea sunt adevarurile cale il elibereaza pe om de conditia sa materiala, dezvaluindu-i esenta pur spirituala, creata de si dupa chipul si asemanarea Spiritului Universului.

Fericit şi sfânt este cel ce are parte de învierea cea dintâi. Peste aceştia moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi vor împărăţi cu El mii de ani”

In timp ce fiintele umane ar fi la adapost, pe Pamant ar putea fi moartea cea de-a doua…

 

 

<< BACK – HOME PAGE

Anunțuri

Un răspuns to “Incotro ne indreptam?”

  1. […] suntem, De unde venim, Incotro mergem? Raspunsurile primite, stiu, pot parea a fi neveridice, greu de acceptat si, in unele parti, chiar […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: