Stiinta vs Religie

<< BACK – HOME PAGE

1.

De ceva vreme, omenirea se gaseste nu doar impartita, ci taiata in doua.
De catre Stiinta si Religie.
In plus, teoriile si ipotezele Stiintei pe o parte, si multitudinea Religiilor ce se contrazic una pe alta, pe de cealalta parte, au faramitat lumea pana la dimensiunea unei pulberi fine, din care fiinta umana nu mai poate deveni ceea ce este sortit sa devina…

(Tiffany) Education: Science and Religion

2.

Ce bine ar fi fost sa cunoastem atat adevarurile stiintifice, cat si cele dumnezeiesti.
Daca acestea s-ar dovedi a fi complementare si nu fundamental divergente, cu siguranta ca asa ne-am comporta si noi, oamenii.
Am fi uniti si nu dezbinati…

Biserica spune ca lumea a fost facuta acum 6000 de ani, iar stiinta de miliarde de ani.
Biserica spune ca la inceput a fost cuvantul si ca… cuvantul era Dumnezeu, iar stiinta descrie Big Bang-ul.
Biserica spune ca omul a fost facut de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea sa, stiinta vorbeste de evolutie.
Biserica spune ca omul are natura divina, stiinta arata maimuta…
Cum sa conciliezi asa ceva?
Cum sa omogenizezi apa si uleiul?
In continuare, cuvintele vor incerca o mediere, desigur, privind lucrurile prin prisma noii teorii asupra naturii omului, care imparte omul intr-o treime definita diferit de acceptiunea generala.

3.
Despre om

Prima parte, trupul, este un animal condus de comportamente instinctuale, ce se reproduce gidat fiind de instinct si respectand planurile genetice. Un suport in mintea caruia locuiesc un suflet si un spirit de om.

A doua parte este sufletul, respectiv constiinta simtitoare de sine si a tot ceea ce o inconjoara, eul cugetator care locuieste in trup, ce se reproduce prin initierea si instruirea copiilor din primele zile lor de viata, realizata de Sistemul Educational, ce incepe cu cei sapte ani de acasa. Reprezinta o zona de intersectie intre animal si spiritul de om. Intre Trup si Spirit.

A treia parte este spiritul, respectiv informatiile memorate ce formeaza experienta, parte care se imulteste prin invatare si cunoastere, si se transmite din generatie in generatie, asigurand constitutia ‘trupului imaterial’ al eului fiecarui nou om.

4.

Despre Dumnezeu

Nu ne propunem aici sa incercam definirea naturii lui Dumnezeu, ci doar sa intelegem corect natura omului.
Pentru ca odata cunoscuta, vom putea incepe sa o cunoastem si pe a lui Dumnezeu, bazandu-ne pe relatia de echivalenta: „Omul este facut dupa chipul si infatisarea lui Dumnezeu”…
Hai sa stabilim daca nu o prima punte de legatura, macar un punct comun aflat la intersectia Stiintei cu Religia.

  

Ce spune Biserica despre Dumnezeu?


Biserica recunoaste cu smerenie ca:
„Cu mijloacele minţii omeneşti şi ale firii înconjurătoare, noi ştim că Dumnezeu există, dar nu ştim ce este El, în Sine, în fiinţa Lui.” (Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Române – http://www.patriarhia.ro
Insa din textele Bibliei, rezulta clar natura sa imateriala, de spirit atotputernic, autor al planurilor si regulilor si vointei dupa care este creat tot ceea ce exista.

  

Ce spune Stiinta despre Dumnezeu?

 
Ca nu exista.
Insa, nu de multa vreme, observand rationalitatea planurilor de constructie a vietii, convingerea aceasta s-a deplasat inspre lateral – zic oamenii de stiinta -, un pas inainte, in fapt:
Totul este determinat… de forte asupra carora nu avem nici un control. Este determinat atat pentru insecta, cat si pentru stea. Fiinte omenesti, planete sau fraf cosmic, dansam cu totii dupa o melodie mesterioasa, catata de un flautist nevazut.” Ideile acestea ai apartin lui Einstein.

Se spune ca pe vremea cand Teoria Relativitatii a lui Einstein a fost acceptata oficial, existau doar 8 persoane in intreaga lume care o intelegeau. Si cu toate astea, omenirea a acceptat-o ca fiind adevarata. Cred ca merita sa-i dam acelasi credit si pentru urmatoarele afirmatii ce-i apartin, acestui misionar, adevarat ‘profet’ al Spiritului Stiintei:

„Toţi cei preocupaţi serios de studiul ştiinţei ajung să fie convinşi că în legile universului se manifestă un spirit cu mult superior aceluia al omului… (…) Dacă examinăm şi pătrundem cu mijloacele noastre limitate secretele naturii, vom vedea că dincolo de toate înlănţuirile observabile rămâne ceva subtil, intangibil şi inexplicabil. (…) Religiozitatea mea este o admiraţie umilă faţă de spiritul infinit superior care se dezvăluie în puţinul pe care îl putem înţelege din lumea cognoscibilă. Convingerea aceasta profund afectivă despre prezenţa unei puteri raţionale superioare, care se manifestă în universul incomprehensibil, reprezintă ideea mea de Dumnezeu”
„Felul in care il inteleg eu pe Dumnezeu vine din convingerea profunda ca exista o inteligenta superioara care se manifesta in lumea cognoscibila”.

Prin urmare, Einstein admite ca, urmarind perfectiunea si rationalitatea din alcatuirea si ordonarea a tot ceea ce exista in Univers – incluzand aici si pe om -, trebuie sa existe un „spirit infinit superior”, o „putere rationala superioara”, un „spirit cu mult superior aceluia al omului”.

In acelasi timp, prin textele sale sacre, Religia nu afirma altceva: Dumnezeu este un „spirit atotputernic”, si ca aparitia si organizarea ulterioara a materiei se desfasoara dupa „vointa spiritului” acestuia.

Spiritul Infinit Superior ce se manifesta in constructia Universului, convingerea Stiintei, este definitia aceluiasi concept, definit si de Religie: Spiritul atotputernic a tot ce este, Spiritul lui Dumnezeu…

<< BACK – HOME PAGE

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: